Poate

Poate pt ca nu-mi place cand romana, cand engleza, poate ca am vrut sa am vecini mai vorbareti,-am mutat in casa noua.

Ma gasiti aici: http://dy.voce.ro .
Si sa ma injure blogspotu' ca fac reclama la ei pe site!
Na!

Aoooloooo

Cica..hai sa vad cum si ce despre cum ma simt eu..Cu joculetele cu pus playlist pe shuffle, respectiv dat next la melodie...

A iesit... ASTA!

omg OMG, sau cum naiba sa mai scriu ca sunt socata!?!?!!?

Purpuriu....

She seemed dressed in all of me
Stretched across my shame
All the torment and the pain
Leaked through and covered me
I'd do anything to have her to myself
Just to have her for myself.....

Now I don't know what to do
I don't know what to do
When she makes me sad

She is everything to me
The unrequited dream
A song that no one sings
The unattainable
She's a myth that I have to believe in
All I need to make it real is one more reason

I don't know what to do
I don't know what to do
When she makes me sad

But I won't let this build up inside of me
I won't let this build up inside of me
..............................................................
I catch in my throat
Choke
Torn into pieces
I won't - No
I don't want to be this

But I won't let this build up inside of me
(I won't let this build up inside of me)
..............................................................

Won't let this build up (Build up) inside of me (Inside of me)
Won't let this build up (Build up) inside of me (Inside of me)

She isn't real (I won't let this build up inside of me)
I can't make her real (I won't let this build up inside of me)

Deci da

Deci nu stiu ce m-as face fara Griz... Nu stiu ce m-as face fara prieteni. Opa...da...am din nou prieteni. prieteni care stiu sa ma dea cu capul de pereti si cand mi-e bine, si cand mi-e rau.
Deci am prieteni!
Te iubesc Griz, Te iubesc Luli, Te iubesc Tati!
Ce bine e sa fie din nou oameni pe care ii poti numi asa!
Incercam sa revenim la calm.
Focus, Focus, Focus!(nu de la Prima Tv :D)

L.E. Pitica si Griz=aceeasi persoana. Nu ca m-ar fi intrebat cineva. Nu ca i-ar pasa cuiva!
Asa ca...Focus-Hocus-Pocus!
:))))))))

oare??

Sa nu mai spui niciodata cuvinte frumoase, daca stii ca ti le iei inapoi..sa nu mai spui niciodata vorbe mari, daca stii ca nu te tii de ele! Si sa nu mai incriminezi niciodata inainte de o analiza mai atenta. Si nici sa nu te mai erijezi in maturitatea absoluta. Ca gresesti. Uneori, copiii, au un stil al lor care te invata mult! Foarte multe! Uneori, de la ei poti invata cum se traieste fara minciuni, perfiditati si ipocrizii.
Si n-am vrut sa te jignesc. De fapt, acum imi pare rau ca am scris.Poate...

DISPARI!!!!!!!

Dispari, oricat de rau mi-ar parea de tine, dispari! Nu mai vreau crizele tale de furie, nu mai vreau nervii tai si copilariile tale! Du-te dracu daca vrei, du-te acolo de unde ai plecat, du-te in mai 2006 si uita-ma!
Sa pleci si tu! Mi s-a luat de dualitatea voastra! Nu va mai suport. Sub nicio forma. Nu mai vreau nimic din tine, si nici din tine!
Vreau sa fiu Aida si atat, pentru ca intotdeauna va trageti de par si nu ies lucrurile ok! Pentru ca mereu da una dintre voi cu bata in balta!
Mi-e scarba de miscarile ciclice! Mi-e sila de istoria asta care se repeta, si se repeta, mi-e sila de toate chestiile astea, pricepi? Mi-e sila sa se intample mereu la fel. Mi-e sila sa reprosez si sa mi se reproseze.....
Fuckin' sick of everything....
Nu sunt nici buna, nici rea, sunt OM. OM. Si mai si simt din cand in cand. Si mai am si momente de slabiciune, si de nervi. Sunt, repet, OM. Nu pot sa duc la infinit, nu pot sa tac la infinit. Nu....
Acum nici macar nu pot sa mai ating infinitul ala...

Es volver a..

E ciudat. E un alt gen de ciudat! A fost o zi cu veste buna! A fost o zi incarcata de durere fizica dar cu veste buna. Inca un pas...Buuun...Printre toate hop-urile astea, ca deja nu mai sunt pasi, ceva renaste! Ce? Nu stiu.. stiu doar ca ma simt de parca as putea in orice clipa sa ating infinitul, doar ca nu vreau inca.. e ca un mare cod secret pe care tocmai mi l-a tastat cineva chiar in fata si la care am reactionat! Nu prea imi dau eu seama de unde pana unde toate reactiile astea chimice in mai putin de 72 de ore. Adica reactiile adverse stiu eu ca au efect mai rapid decat astea ale mele.
Chimia asta despre care vorbesc mi-a cam fost data peste cap, dar nu e nasol. De data asta nu e nasol. Nu'sh de ce. Sunt confuza, dar nu imi pasa. Ba chiar imi place. E bine sa ai 4 ani. Poti sa uiti, fara sa fii condamnat! Hehe!
Si cand ma uit cat de greu a fost drumul pana aici...si cand ma uit in spate la urmele lasate...si cand ma uit si vad cat de sifonata e o parte din mine...mai ca imi vine sa ma scutur si sa tip! It was I who was capable of doing that to my very own...
Aprecierea mea fata de mine nu mai e nula! Sentimentul ala de ura interna incepe sa se duca...Mai ramane racoarea, mai ramane sentimentul placut de abur de dupa o ploaie zdravana de vara! Iz de amintiri frumoase!
Manelistic vorbind...amintirile urate s-au dus. Au ramas cele frumoase. Ranile..s-au cam inchis, am iertat. Gata cu regretele, gata cu ura!

Meet Piggy!

tee heee!!!

Si aici tot eu si ea! Acuma...Piggy e care vreti voi dintre noi doua! Nu-i asa ca semanam? :P

Dupa 2+2=22

Nu am o concluzie generala, nici nu ma prea pot pronunta in ceea ce priveste starea de 22 de ani. Stiu doar ca nu voi face o quarter life crisis inainte de vreme. Stiu doar ca ieri a fost o zi extraordinara, stiu doar ca m-am...nascut din nou..pentru a 22-a oara. A fost frumos...pentru ca am primit exact ceea mi-am dorit... Toate au mers..sa zicem...ca pe roate! Ma cam doare un pic capul azi, dar e bine. E bine sa am sentimentul ala de azi-dimineata, e bine sa vezi ca oamenii isi aduc aminte de tine(bine, nu toti :P) si cand nu au nevoie de ceva. E bine sa vezi ca oamenii stiu de lupta din tine si incearca sa le impace pe toate! Dutza a primit ce isi dorea, Dy la fel... Amandoua au fost multumite! :) Ce straniu suna! Dar..de ieri dimineata, de la trandafirii aia multi pe care mi-i doresc de o viata(adica 22 de ani :P) care au intrat in camera mea la 7:35, am reinceput sa convietuim. Dupa ce am primit de la Griz melodia minunata, dupa dedicatiile de pe carti, dupa copilaria implinita, dupa "maturitatea" de care trebuie sa dai dovada pentru a putea detine un "gadget", dupa talismane si Sade, dupa o masa "in familie", dupa o seara linistita, fara incidente, am realizat cat de mult am realizat!(iarasi suna straniu :P cred ca am o problema! Imbatranesc?!!?!)
Si daca ar fi sa impartasesc din cele realizate...am constientizat ca nu e cazul sa imi mai storc creierii ca sa fie totul perfect, ca micile imperfectiuni sunt sarea si piperul, ca prietenii sunt cei care stiu exact ce te reprezinta, ca niciodata nu trebuie sa spui niciodata, ca persoanele de la care te astepti mai putin sa faca gesturi frumoase dupa o cearta, dupa un intors de spate, inca mai tin la tine, si le fac(pe ele, pe gesturile frumoase, in caz ca am devenit incoerenta!)
Mi-am dat seama cat de mult conteaza sa ai incredere in tine si in cel de langa tine, cat de mult conteaza sa nu interpretezi, cat de mult conteaza sa spui ce ai in cap daca tot interpretezi, cat de mult conteaza sa poti vorbi cu cineva deschis, cat e de minunat sa iti poata spune cineva "Te iubesc".
Daca am cuiva de multumit pentru toate starile astea, nu o sa ii insir, pe initiale, pe aici...Pentru ca stiu ca nu voi uita niciodata ziua in care am revolutionat aritmetica si in care 2+2 n-au mai facut 4, ci 22...